Stai visualizzando questo elemento sul nuovo sito di Europeana. Visualizzalo nella versione originale di Europeana.

Zaganescu, Ioan

Professor Zăgănescu was born July 15, 1903 in Tulcea and make secondary education at Boarding School "C. Negruzzi "Iasi (1914-1921), then attended Department of Mechanical and Electrical at Polytechnic School of Timisoara (1921-1925), obtaining the diploma of engineer in 1927, after military service. He was engaged as teacher assistant in Victor Vâlcovici chair (1926-1930), working with him to achieve Mechanics Laboratory. In 1928 he was engaged at the main railway workshops CFR in Timişoara, where he will work without interruption until 1952, as Head of Section, Head of Service and Director. Between 1930 and 1932 he was lecturer in the subject Graphical Calculus and Vectors. Between 1932 and 1936 he gives up teaching. Returned in 1936 at the Department of Thermal Machines, he worked closely with Professor Bănărescu at Thermal Machinery Laboratory transformation into a modern research training of students and research for industry.
In 1941 he became professor in the subject of Railway Mechanics, a position he will retain until retirement (1972). He taught courses: Railway Mechanics, Locomotives Dynamics, Theory, Computation and construction of steam locomotives, diesel locomotives and gas turbines.
In 1949 he was entrusted with the creation of the Railway Institute of Bucharest, leading the university as rector between 1949 and 1952. For ten years he lectured at this Institute and from 1959 to 1969 he was professor at Polytechnic Institute of Bucharest. He was the only teacher who made Bucharest-Timisoara commute for twenty years.
He was a teacher that students simultaneously loved and feared. He was loved for the masterly way in which he taught courses and feared for rigorous exam, when often discussion on Mechanical or Thermo technology problems could result failure in exam promotion, if were not known. He worked especially for the laboratories establishment and equipment of the departments of railway mechanics in Timisoara and Bucharest, where he designed and built numerous facilities such as: Station for testing of steam locomotives, diesel and electric power, Stand for electrical transmission study at Diesel locomotives, Station for testing locomotives water injectors.
He has published numerous treaties and university courses: Railway mechanics course (1946), Calculation and construction of steam locomotives (1964), Locomotives and railcars with internal combustion engines in 1968, Locomotives and railcars with heat engine (1972). Scientific activity has resulted in over 150 papers published and communicated to the country and abroad. For example: Movements in the curves of electric diesel locomotive 060-DA (1962), Energy and functional aspect using different sorts of fuels in diesel locomotive engines (1965), Study on disc brake adapting at the bogies Diamond at railway wagons on four axles (1966), The effect of inferior indigenous fuels on Diesel traction characteristics (1968), Hydraulic drives used at diesel locomotives (1969).
As a railway engineer, in addition to organizing daily activities, guidance and control, he made numerous studies that in itself represented original scientific contributions, as for example: Causes study of premature wear on locomotive bandages, Piston ring casting for automotive, Establishing the economic system for railway electrification.
For outstanding achievements in teaching and in CFR, he was awarded the "Order of Work" cl. II (1967) and the title of "Professor Emeritus" (1969).


Romanian professor


Profesor roman


Profesorul Zăgănescu s-a născut la Tulcea în 15 iulie 1903 şi face studiile secundare la Liceul Internat „C. Negruzzi” din Iaşi (1914-1921), după care frecventează cursurile secţiei de Mecanică şi Electricitate ale Şcolii Politehnice din Timişoara (1921-1925), obţinând diploma de inginer în 1927 după satisfacerea stagiului militar. Este reţinut asistent la catedra profesorului Victor Vâlcovici (1926-1930), colaborând cu acesta la realizarea Laboratorului de Mecanică. În 1928 se angajează la Atelierele Principale CFR Timişoara, unde va funcţiona fără întrerupere până în 1952, în calitate de Şef de Secţie, Subşef de Serviciu, Şef de Serviciu şi Director. Între 1930 şi 1932 este conferenţiar la disciplina Calcul Grafic şi Vectorial. Între 1932 şi 1936 renunţă la activitatea didactică. Revine în 1936 la catedra de Maşini Termice, colaborând intens cu profesorul Bănărescu la transformare Laboratorului de Maşini Termice într-un centru modern de instruire al studenţilor şi de cercetare pentru industrie.
În 1941 devine profesor la disciplina de Material Rulant, funcţie pe care o va păstra până după pensionare (1972). A predat cursurile de: Material Rulant; Dinamica Locomotivelor; Teoria, Calculul şi construcţia Locomotivelor cu Abur; Locomotive şi Automotoare Diesel şi cu Turbine cu Gaz.
În 1949 i se încredinţează înfiinţarea Institutului de Căi Ferate Bucureşti, conducând această universitate, în calitate de rector, între 1949 şi 1952. Timp de zece ani ţine prelegeri la acest institut, iar din 1959 până în 1969 este profesor la Institutul Politehnic Bucureşti. Este singurul dascăl care a efectuat naveta Bucureşti-Timişoara timp de douăzeci de ani.
A fost un cadru didactic, în acelaşi timp iubit şi temut de studenţi. A fost iubit pentru modul magistral în care preda cursurile şi temut pentru rigoarea la examene unde adesea discuţiile abordau probleme de Mecanică sau Termotehnică, care dacă nu erau cunoscute puteau duce la ratarea promovării. A depus o activitate deosebită pentru înfiinţarea şi dotarea unor laboratoare ale catedrelor de Material Rulant de la Timişoara şi Bucureşti, pentru care a proiectat şi realizat numeroase facilităţi ca de exemplu: staţiune pentru încercarea locomotivelor cu abur, Diesel şi electrice; Staţiune pentru studiul transmisiilor electrice la locomotivele Diesel; staţiune pentru încercarea injectoarelor de alimentare cu apă a locomotivelor.
A publicat numeroase tratate şi cursuri universitare: Curs de material rulant (1946), Calculul şi construcţia locomotivelor cu abur (1964), Locomotive şi automotoare cu motoare cu ardere internă 1968); Locomotive şi automotoare cu motoare termice (1972). Activitatea ştiinţifică s-a concretizat în peste 150 de lucrări publicate şi comunicate în ţară şi străinătate. Pentru exemplificarea preocupărilor oferim câteva exemple: Circulaţia în curbe a locomotivelor Diesel electrice 060-DA (1962); Aspectul energetic şi funcţional în utilizarea diferitelor sorturi de combustibili la motoarele Diesel de locomotivă (1965); Studiul adaptării frânei cu disc la boghiurile Diamond de la vagoanele de marfă CFR, pe patru osii (1966); Influenţa utilizării combustibililor inferiori indigeni asupra caracteristicilor de tracţiune a locomotivelor Diesel (1968), Transmisii hidraulice utilizate pe locomotivele Diesel (1969).
În calitate de inginer la căile ferate, pe lângă activitate cotidiană de organizare, îndrumare şi control a efectuat numeroase studii care reprezintă în sine contribuţii ştiinţifice originale ca spre exemplu: Studiul cauzelor uzurilor premature la bandajele de locomotive, Turnarea segmenţilor de piston pentru automotoare, Stabilirea celui economic sistem pentru electrificarea CFR.
Pentru realizările deosebite în activitatea didactică şi cea de la calea ferată a fost distins cu „Ordinul Muncii” cl. II (1967) şi cu titlul de „Profesor Emerit” (1969).